Francezii nu sunt singurii care pledeaza pentru aplicarea Legii 220/2008 care stabileste schema de sprijin pentru energia regenerabila, investitorii privati, casele de avocatura si Consiliul Investitorilor Straini presand la randul lor statul sa accelereze aplicarea unui document legislativ care de aproape 3 ani nu-si produce efectele in lipsa avizului Comisiei Europene, scrie Ziarul Financiar.

Una dintre principalele probleme ridicate de autoritatile romane este cea legata de costurile subventiilor pentru sustinerea energiei curate, care la final vor fi suportate de toti consumatorii. De exemplu, datele ANRE arata ca anul trecut s-au produs circa 0,67 TWh energie verde, echivalentul a circa 1% din consumul intern, in contul carora au fost emise peste 690.000 de certificate verzi. Practic, numai anul trecut totalul subventiilor s-a ridicat la peste 38 de milioane de euro, luand in calcul un pret de 55 de euro pe fiecare certificat. Pentru 2011 insa, daca legea intra in vigoare de la 1 iulie, aceste subventii date investitorilor sub forma de certificate verzi se vor ridica la 196 de milioane de euro, ponderea energiei verzi in consum urmand sa ajunga la circa 5%.
Deja autoritatile au anuntat ca acest lucru ar putea duce la o crestere a facturilor cu 5-7% din cauza faptului ca furnizorii de energie sunt obligati sa cumpere certificatele verzi primite de investi­torii in energie regenerabila, transmitand insa mai departe costurile acestei achizitii catre consu­matorul final.
La nivelul anului 2017 ANRE a calculat ca impactul in facturi al energiei verzi ar fi de 33 de euro pe MWh, ceea ce echivaleaza cu o crestere de peste 70% a facturilor. In total, valoarea certificatelor verzi rascumparate de catre furnizorii de energie si pasata mai departe consumatorilor finali este estimata de ANRE la 10,5 mld. euro in urmatorii 10 ani.

Avantajele acestor investitii
"Aceasta inseamna si locuri de munca, dezvoltarea unor comunitati locale si a infrastructurii locale", arata Carta Alba a Energiei, un document care cuprinde zece masuri pentru relansarea sectorului energiei din Romania realizat de Ambasada Frantei la Bucuresti alaturi de Camera Franceza de Comert si Industrie din Romania (CCIFER), scrie Ziarul Financiar.

Ce inseamna 10 mld. euro in vant?

Concret, daca legea s-ar pune in aplicare, investitiile de 10 miliarde de euro ar echivala cu montarea a circa 5.900 MW in parcuri eoliene, daca se ia in calcul o investitie de circa 1,5 - 1,7 milioane de euro pentru fiecare MW instalat. Mai departe, aceasta capacitate ar duce la "plantarea" a aproape 2.400 de "mori de vant" daca in medie o turbina ar avea 2,5 MW.
Totodata, potrivit statisticilor realizate de catre Asociatia Europeana pentru Energie Regenerabila, circa 75% din valorea unei investitii se duce pe achizitia echipamentelor. Cum deocamdata Romania nu produce astfel de echipamente, acest lucru ar insemna ca local ar ramane circa 2,5 miliarde de euro din cele 10 miliarde de euro calculate initial.

"La 1.000 MW instalati sunt cam 1.500 de persoane care muncesc, de la oameni din cariere de piatra, drumari, transportatori, oameni care fac retelele electrice, fundatii, consultanta si altii", spune Ionel David, consultant pe relatii publice in cadrul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana (AREE). Pornind de la aceste estimari, cei aproape 5.900 MW ar duce la crearea a aproximativ 9.000 de locuri de munca.
La finalul anului trecut, in Romania erau instalati circa 450 MW in parcuri eoliene, estimarile pentru anul acesta vizand un total de 1.000 MW.

Preturi actualizate la utilitati

In afara de masura privind promovarea energiei regenerabile, francezii au mai venit cu alte 9 propuneri care in opinia lor ar putea relansa sectorul energetic, una dintre ele fiind acordarea unei vizibilitati pe termen lung pentru investitori.
"Investitiile in domeniul energetic sunt pe termen lung, 20-40 de ani. Pentru a castiga increderea investitorilor, autoritatile trebuie sa dezvolte o viziune de durata care se includa: strategia in domeniul energiei, sursele de finantare, actualizarea preturilor la gaze si electricitate, plata datoriilor, dezvoltarea unei burse de energie la Bucuresti", a precizat Yvonnick David, administrator al CCIFER si coordonatorul proiectului C?rtii Albe.
Alte propuneri din partea francezilor sunt investitii in sectorul de cogenerare (producere simulata de energie si caldura) in contextul in care 96% din retelele de termoficare urbana din Romania sunt intr-o situatie deficitara.
Cresterea eficientei energetice a cladirilor este o alta masura propusa de francezi.

Sursa: Ziarul Financiar