Romania produce din ce in ce mai multa energie din surse regenerabile. Daca în 2009 capacitatea instalata a parcurilor de turbine eoliene era de 14 megawați (MW), în prezent s-a ajuns la 1.253 MW, conform datelor prezentate de Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrie din Camera Deputaților. Pentru înca 1.400 MW exista deja autorizații de construcție, parcuri care vor fi finalizate în urmatorii ani.

Cel mai recent parc eolian inaugurat este cel al Enel Green Power, Salbatica2, din județul Tulcea. Parcul cuprinde 35 de turbine, cu o capacitate instalata totala de 70 MW, la fel ca Salbatica1, devenit operațional în 2011. Enel Green Power a ajuns la o capacitate de producție de energie eoliana de 270 MW, fiind în prezent unul dintre principalii producatori de profil, alaturi de companii prezum CEZ, Monsson Alma, Martifer și Iberdrola. Italienii au, în total, cinci parcuri în funcțiune, și înca un parc în execuție, Elcomex EOL din județul Constanța, care va avea o putere de 119,6 MW. Investițiile Enel Green Power se ridica la peste 330 milioane euro pâna în prezent.
 

Enel Green Power are in plan ca pana in 2016 sa dezvolte înca 202 MW în proiecte eoliene și 25 MW în microhidrocentrale. „Suntem interesați și de energie solara, unde am putea instala panouri fotovoltaice produse în fabrica propire, cea din Sicilia“, spune Roberto Deambrogio, director ENEL Green Power pentru regiunea Italia și Europa.
 

România are, în acest moment, o producție de energie solara de doar 2 MW, la care se adauga 28 MW în proiecte deja în construcție și înca 800 MW pentru care s-au dat autorizații. „Panourile fotovoltaice au devenit rentabile dupa ce investiția necesara producerii unui megawatt a scazut de la șapte milioane euro pâna la 1,9 milioane euro“, arata Iulian Iancu. Chiar și așa, ca investiție, energia solara ramâne mai scumpa decât cea eoliana, pentru care media este de 1,5 milioane euro pentru un megawatt.
 

Tot în categoria energie curata, țara noastra mai are o capacitate de aproximativ 440 MW din microhidrocentrale. „A fost nevoie de șapte ani pentru a pune în funcțiune al doilea generator de la Cernavoda și de înca șapte ani discutam ce facem cu al treilea și al patrulea (reactor - n.r.); spre comparație, în Dobrogea s-au ridicat doar în doi ani turbine eoliene cu o putere echivalenta cu cea a unui reactor de la Cernavoda (700 MW - n.red.)“, arata Iulian Iancu. Avântul luat de investițiile în energie „verde“ a fost susținut și de legislația adoptata rapid de România, fiind unul dintre puținele sectoare în care am întrecut celelalte state din Europa. „În condițiile în care celelalte state s-au bâlbâit cu legislația, investitorii mari, precum Enel Green Power, și-au concentrat investițiile în România“, arata președintele Comisiei pentru Industrie. Astfel, banii intrați în țara prin aceste proiecte ar plasa aceste investiții ca fiind printre cele mai importante din ultimii patru ani. „Cele din eolian, spre exemplu, sunt mai mari decât investițiile de la Jucu și de la Craiova la un loc“, arata Ianc.
 

România ar trebui sa ajunga, în 2020, la o producție de energie verde echivalenta cu o treime din producția naționala de energie, conform angajamentelor fața de UE. Daca ritmul actual se va menține, cel mai probabil, chiar vom ajunge la nivelul dorit. Interesant este ca, daca ar fi sa se ia în calcul și valoarea pagubelor produse de poluarea generata de funcționarea producatorilor tradiționali (unitațile termo pe carbune, în special), energia eoliana poate deveni chiar mai ieftina. Din pacate, cum poluarea nu este prinsa în cheltuieli, energia verde are nevoie de subvenții pentru a fi rentabila.