Marii consumatori intra in proces de divort cu Electrica

Preocupate sa reduca factura la energie, tot mai multe companii investesc in centrale electrice proprii. Proiectele anuntate pana acum au o valoare totala de 1,5 miliarde de euro.

Consumatorii mari au ajuns la exasperare. Statul nu face investitii in companiile de energie, asa ca productia lor vine din unitati ineficiente, la preturi mari. Prin urmare, consumatorul s-a decis sa devina producator, desi el ar trebui, de fapt, sa produca aluminiu sau sucuri.

Asa explica directorul Institutului Roman de Energie, Jean Constantinescu, tendinta tot mai vizibila a marilor companii de a deveni independente energetic si de a se debransa, astfel, de la sistemul centralizat.

Ultima veste de acest tip a venit din partea companiei de imbuteliere Coca-Cola HBC, care a decis sa aloce 30 milioane de euro pentru constructia a doua centrale electrice ce vor asigura necesarul de consum al fabricilor de la Ploiesti si Timisoara.

Potrivit reprezentantilor companiei, „decizia construirii acestor centrale a fost luata ca urmare a rezultatelor obtinute (...) la unitatea de productie din Ungaria, unde in primul an de functionare s-au redus emisiile de CO2 cu 43%. In acelasi timp, costurile cu energia au scazut cu 400.000 euro“.

Primul pas, in urma cu trei ani

Pana in momentul de fata, pe piata locala au fost finalizate doar doua proiecte de acest tip, ambele de anvergura redusa. Astfel, in a doua jumatate a lui 2005, compania farmaceutica Sicomed, acum Zentiva, inaugura o centrala de cogenerare (o astfel de unitate produce simultan energie electrica si termica), in urma unui acord financiar cu Fondul Romano-American pentru Investitii.

 „Proiectul inseamna, practic, o reducere de 10% a pretului energiei, fara niciun efort investitional“, declara directorul general de atunci al companiei, Klaas Postema.

La mijlocul anului trecut, Fabrica de Rulmenti din Barlad si-a inaugurat propria centrala in cogenerare, constand in doua grupuri energetice a cate 6 MW. Constructia a durat circa un an si, potrivit reprezentantilor centralei, este prevazut ca investitia, evaluata la circa 17 milioane de euro, sa fie amortizata in zece ani.

Productia centralei nu acopera integral nevoile energetice ale companiei, in turele de dimineata fiind nevoie sa se apeleze in continuare la distributia E.ON Moldova. In momentul de fata, pretul de productie in centrala de la Barlad este de 200 de lei/MWh, fata de 232 de lei/MWh, cat era cotat la 1 februarie la Bursa de energie.
Cel mai amplu proiect ce vizeaza separarea fata de sistemul central este, de departe, cel dezvoltat de Vimetco, actionarul majoritar al Alro Slatina, in colaborare cu omul de afaceri Ioan Niculae. Acesta detine, deja, prin holdingul Interagro, o licenta de furnizare de energie.

Dupa cum declara Florentina Ghita, responsabila cu comunicarea a Alro, proiectul este inca in stadiul studiilor de fezabilitate, iar amplasamentul a fost stabilit abia saptamana trecuta: Turnu-Magurele. Producatorul de aluminiu din Slatina este cel mai mare consumator de electricitate la nivel national (8% din productia totala).

„Pentru Alro, unde trei sferturi din costuri sunt reprezentate de energie, si o reducere de 2% este extraordinara“, spune Jean Constantinescu. Or, dupa cum estimeaza presedintele Institutului Roman de Energie, costurile companiilor care au decis sa isi construiasca propriile centrale electrice vor scadea cu circa o treime: „de la peste 60 de euro pe MWh, cat este acum, la aproximativ 40 de euro“.

Petrolul si energia electrica fac casa buna

Toti cei trei mari jucatori de pe piata carburantilor isi pregatesc intrarea si pe cea a energiei, in urma unor proiecte totalizand peste 600 de milioane de dolari. Pentru a asigura necesarul de energie al Petrom, pe platforma Petrobrazi va incepe, din 2010, sa functioneze o centrala de 800 MW. Si presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, anun?a in 2006 ca in cadrul rafinariei Petromidia este necesara construirea unei centrale pe cogenerare, avand de gand sa aloce in acest sens peste 40 de milioane de euro, insa data inaugurarii acestei unitati este inca incerta.


In schimb, intentia Lukoil de a deveni independenta energetic este aproape de a se concretiza. Potrivit directorului general al companiei, Constantin Tampiza, investitia totala in centrala de pe platforma Petrotel se va ridica la 120 de milioane de dolari, cu 20 de milioane mai mult decat suma preconizata initial.

In rest, insa, planurile au ramas neschimbate, iar centrala va intra in productie inca de la inceputul anului 2009, urmand ca, dupa cum anticipeaza Tampiza, investitia sa fie amortizata in circa sapte ani de la intrarea in functiune.

«Consumatorul devine producator, desi ar trebui sa fabrice doar aluminiu sau sucuri.»
Jean Constantinescu, presedintele IRE.

Economie de 30%
20 de euro pe MWh va fi suma maxima economisita de o companie in urma deschiderii propriei sale centrale electrice.

Sursa: Capital