In Spania, Germania, Austria, Cehia sau chiar in Bulgaria. In lumea civilizata, producerea de energie regenerabila nu mai este doar o solutie mai ieftina si mai etica, ci tinde sa devina un business extins, informeaza Evenimentul Zilei.

Deja, la nivel european, se poate vorbi despre o perioada de post-boom, afacerile cu energie solara aflandu-se in perioada de asezare dupa cativa ani de dezvoltare exploziva.

O poveste specific romaneasca: la ceilalti se termina, la noi nici nu a inceput. Guvernul Romaniei blocheaza un intreg sector economic prin simplul fapt ca nu face nimic, totul pe aceleasi considerente politicianiste.

Directiva europeana cunoscuta sub sintagma „20/20/20” a dat startul afacerilor solare. Pana in 2020, UE trebuie sa-si reduca cu 20% emisiile de noxe si sa produca 20% din totalul energiei din surse regenerabile. Se intampla in 2005 si, de atunci, Uniunea da bani pentru proiecte „verzi”.

In octombrie 2008, autoritatile romanesti au produs, la randul lor, Legea 220, care ar trebui sa reglementeze lucrurile in domeniu. Ministerul Mediului, prin Adminstratia Fondului de Mediu (AFM), a lansat programul „Casa Verde” cam in acelasi timp, incercand subventionarea in vestitiilor in energie regenerabila, informeaza Evenimentul Zilei.

La sfarsitul lunii septembrie, nu exista inca normele de aplicare a Legii 220, deci aceasta este nefunctionala, s-a renuntat la proiectul „Casa verde” si inca sa lucreaza la un ghid al aplicantului pentru finantarea proiectelor respective.

Pe culoare se vorbeste ca fostul ministru PSD al mediului, Nicolae Nemirschi, nu s-a inteles cu ministrul economiei, Adriean Videanu, cu privire la firmele care urmeaza sa fie autorizate pentru a aplica programul. Drept urmare, au renuntat de tot. Bani sunt, AFM are la dispozitie aproape 150 milioane de euro, Ministerul Economiei, gestionarul fondurilor europene pentru energie, inca o data pe atat, insa este imposibil sa accesezi acesti bani.

Potrivit lui Vlad Marcoci, presedintele AFM, s-au depus pana acum 150 de cereri de finantare pentru proiecte de producere de energie verde, o parte dintre acestea fiind pentru productia de energie solara. Toate vin din partea unor autoritati locale, care vor sa puna panouri solare pe spitale, scoli si alte institutii, care primesc 70% din valoarea proiectului, informeaza Evenimentul Zilei.

In cazul companiilor private, finantarea este de 50%, maximum 5 milioane de euro. „Legea prevede o subventie de 90% in cazul persoanelor fizice care vor sa-si monteze panouri solare . Insa statul nu poate avea o relatie contractuala cu o persoana fizica, pentru a putea beneficia de subventii doritorii trebuind sa-si formeze o asociatie de proprietari”, spune Marcoci, completand ca nu exista insa nici macar o astfel de cerere de finantare.

Investitia intr-un sistem solar complet pentru producerea de apa calda si energie termica pentru o locuinta porneste de la 500-600 euro si poate ajunge pana la cateva mii. In principiu, investitia se amortizeaza in 3-4 ani, dupa care apa calda si o parte din caldura sunt pe gratis pe totata durata de viata a panourilor solare, adica 20-25 de ani. Insa businessul adevarat il reprezinta fermele solare.

In Spania, cel mai mare producator de energie solara din lume, afacerea a atras un interes atat de mare incat astazi se produc 2,5 GW, mult peste tinta guvernului, care de altfel a decis reducerea subventiilor pentru ca nu mai poate face fata. Marii investitori spanioli se orienteaza acum catre centrul si estul Europei.

In Romania, spune Nicolae Floristeanu, directorul subsidiarei locale a companiei olandeze Girasolar, capacitatea totala instalata de productie a energiei solare este de 0,1 MW.

„Potentialul fermelor solare este foarte mare, insa lipsa legislatiei si procesul complicat de obtinere a finantarilor franeaza dezvoltarea”, spune Floristeanu. Relevanta este o simulare de investitie realizata de Girasolar, o ferma solara in zona Piatra-Neamt, cu o capacitate de productie de 3 MW/h, informeaza Evenimentul Zilei.

Investitia initiala ar fi de 12 milioane de euro, iar ferma ar produce, in medie, 5.100 MW pe an. Daca subventia ar fi luata in discutie acum de guvern (patru certificare verzi pentru fiecare MW produs fotovoltaic), ar rezulta un pret la livrarea in retea de aproximativ 0,25 euro pe kW.

Ferma ar incasa astfel circa 1,3 milioane euro anual, iar investitia s-ar amortiza in putin peste noua ani, urmand ca restul duratei de viata, de 10-15 ani, sa mearga doar pe profit.
 
Daca investitorul ar obtine si o finantare, legala, de 50% din valoare investitiei, amortizarea s-ar face pana in cinci ani si profiturile s-ar acumula timp de 20 de ani, adica zeci de milioane de euro.

Sursa: Evenimentul Zilei